Viața și Învățătura lui Sri Ramana Maharshi Pt.3: Metoda Sa

\\n

\\n\\n\\n\\n

Viața lui Bhagavan Sri Ramana Maharshi este un exemplu uimitor al unei vieți trăite în slujba adevărului. Mai mult decât atât, există metoda de auto-anchetă a lui Sri Ramana Maharshi. O învățătură care a influențat profund această lume. Atât de mult încât nu am văzut încă vârful valului. Introducerea acestei învățături în lumea mai largă a creat un fel de undă de șoc spirituală. O undă care va continua în viitor. Similar cu învățătura lui Buddha.

\\n\\n\\n\\n

Ce este Metoda de Auto-Anchetă a lui Sri Ramana?
Învățătura primară oferită în mod constant de Sri Ramana este cunoscută în mod obișnuit drept metoda de auto-anchetă a lui Sri Ramana Maharshi.

\\n\\n\\n\\n

Aceasta este în esență o metodă de a ancheta direct natura reală (spre deosebire de cea asumată) a simțului sinelui. Percepția directă, sau cunoașterea experiențială, a naturii esențiale a Sinelui, este cunoscută drept Moksha, eliberare.

\\n\\n\\n\\n

Această metodă simplă nu este unică lui Sri Ramana. Există, de fapt, texte vechi de cel puțin 3500 de ani care vorbesc despre auto-anchetă. Cu toate acestea, ceea ce este remarcabil este că Bhagavan Ramana a dezvăluit această metodă pur din propria sa experiență. Fără nicio cunoaștere a textelor care vorbesc despre această practică.

\\n\\n\\n\\n

La fel de remarcabil este gradul de directețe și simplitate cu care Sri Ramana a prezentat această metodă. El a integrat și adaptat fără efort această învățătură pentru a se potrivi vieților, practicilor spirituale actuale și intereselor oricui venea la el.

\\n\\n\\n\\n

“Pentru toate gândurile, sursa este gândul ‘Eu’. Mintea se va contopi numai prin auto-anchetă ‘Cine sunt eu?’ Gândul ‘Cine sunt eu?’ va distruge toate celelalte gânduri și în final se va distruge și pe sine. Dacă apar alte gânduri, fără a încerca să le completăm, trebuie să anchetăm cui i-a apărut acest gând. Ce contează câte gânduri apar? Pe măsură ce fiecare gând apare, trebuie să fii vigilent și să întrebi cui îi apare acest gând. Răspunsul va fi ‘mie’. Dacă anchetezi ‘Cine sunt eu?’ mintea se va întoarce la sursa ei (sau de unde a izvorât). Gândul care a apărut se va cufunda și el. Pe măsură ce practici astfel din ce în ce mai mult, puterea minții de a rămâne ca sursa sa este sporită.”

\\n\\n\\n\\n

– Sri Ramana Maharshi

\\n\\n\\n\\n

\\n\\n\\n\\n

Auto-Ancheta
Metoda de auto-anchetă a lui Sri Ramana Maharshi este destul de directă. În primul rând, devii curios cu privire la natura a ceea ce este conștient de gândurile, percepțiile tale etc. Orice este conștient de conținutul experienței tale este ceea ce tu numești ‘Eu’.

\\n\\n\\n\\n

Apoi observă calitatea atenției tale. Observă când atenția ta devine absorbită într-o imagine mentală. Te imaginezi spălând vasele, poate simțind resentiment pentru asta. Sau te imaginezi plimbându-te într-un parc simțindu-te liber în timp ce ești la biroul tău, plictisit la serviciu. Repeți mental o ceartă pe care ai avut-o cu soțul/soția ta cu 2 săptămâni în urmă.

\\n\\n\\n\\n

În oricare dintre aceste scenarii, simțul sinelui tău (ceea ce este conștient de imagini, sentimente, percepții) se identifică cu imaginile care apar și dispar. Astfel, putem spune că suntem ‘pierduți’ în ‘proiecțiile’ noastre, în mințile noastre.

\\n\\n\\n\\n

Astfel, observând aceasta, suntem instruiți să ‘ne predăm’, sau să lăsăm să plece povestea limitată despre noi înșine. În final, făcând acest lucru, putem ajunge experiențial să ne odihnim în conștiința Sinelui nostru adevărat.

\\n\\n\\n\\n

Crezând că imaginile și sentimentele care le însoțesc ne definesc ‘pe noi’, suntem limitați. Esențialmente inconștienți de esența ființei noastre. De cine ‘cu adevărat’ suntem când suntem despovărați de credința în versiunea limitată, mentală a noastră înșine.

\\n\\n\\n\\n

“Există două moduri de a atinge predarea. Unul este să privești spre sursa ‘Eu’ și să te contopești în acea sursă. Celălalt este să simți ‘Sunt neputincios prin mine însumi, numai Dumnezeu este atotputernic și cu excepția aruncării mele complete în El, nu există alt mijloc de siguranță pentru mine’, și astfel treptat să dezvolți convingerea că numai Dumnezeu există și ego-ul nu contează. Ambele metode duc la același scop. Predarea completă este un alt nume pentru jnana sau eliberare.”

\\n\\n\\n\\n

– Sri Ramana Maharshi

\\n\\n\\n\\n

Învățătura de bază a lui Bhagavan Ramana este de a recunoaște natura esențială, nu cea imaginată, a propriului Sine. Metoda de auto-anchetă a lui Ramana Maharshi, descrisă mai sus, este metoda principală pe care a oferit-o pentru a facilita aceasta.

\\n\\n\\n\\n

Cu toate acestea, pentru căutătorii mai maturi există o altă metodă, chiar mai simplă. Metoda ‘predării’. Căutătorii spirituali maturi sunt cei care au practicat. Și ca urmare au gustat, cel puțin pentru câteva momente, natura Sinelui.

\\n\\n\\n\\n

Odată ce acest reper devine experiențial, o anumită încredere începe să înflorească. Experiența devine credință de nezdruncinat. Această credință poate fi numită iubire. Iubire a esenței ființei.

\\n\\n\\n\\n

Când această iubire se naște în inima meditatorului, devine (relativ) mai ușor să lași să plece. Poate chiar deveni un răspuns spontan la tendința de a cădea în gânduri și identificare. În acest sens, ori de câte ori practicantul observă distracția, există și o dorință intensă de a se întoarce la pacea și liniștea conștiinței de sine. Aceasta depășește orice interes de a urma un gând fără sens. Apoi interesul emoțional de a menține gândul viu este lăsat să plece spontan.

\\n\\n\\n\\n

\\nhttps://www.youtube.com/watch?v=2MLyBqu27eE\\n

\\n\\n\\n\\n

Întrebător: Predarea este imposibilă.
Ramana: Da, predarea completă este imposibilă la început. Predarea parțială este cu siguranță posibilă pentru toți. Cu timpul, aceasta va duce la predarea completă.

\\n\\n\\n\\n

Î: Predarea parțială – ei bine – poate anula destinul?
R: Oh, da! Poate.

\\n\\n\\n\\n

Î: Cum pot obține acea pace a minții?
R: Prin devoțiune și predare.

\\n\\n\\n\\n

Î: Cum se obține Harul?
R: Similar cu obținerea Sinelui.

\\n\\n\\n\\n

Î: Practic, cum se poate face pentru noi?
R: Prin auto-predare.

\\n\\n\\n\\n

Î: Poate Sri Bhagavan să ne ajute să realizăm Adevărul?
R: Ajutorul este întotdeauna acolo.

\\n\\n\\n\\n

Î: Nu simt ajutorul mereu prezent.
R: Predați-vă și îl veți găsi.

\\n\\n\\n\\n

Întrebare: Cum poate fi atinsă încetarea activității (nivritti) și pacea minții în mijlocul îndatoririlor gospodărești care sunt de natură activitate constantă? Bhagavan Sri Ramana Maharshi: Deoarece activitățile omului înțelept există doar în ochii altora și nu în ai săi proprii, deși poate îndeplini sarcini imense, el nu face de fapt nimic. Prin urmare, activitățile sale nu stau în calea inacțiunii și a păcii minții. Căci cunoaște adevărul că toate activitățile au loc în simpla sa prezență și că el nu face nimic. Prin urmare, va rămâne ca martorul tăcut al tuturor activităților care au loc.

\\n\\n\\n\\n

CALEA CELUI CARE TRĂIEȘTE ÎN LUME

\\n\\n\\n\\n

Există multe exemple în învățăturile lui Sri Ramana Maharshi despre adaptabilitatea mesajului său. În primul rând, este clar că Sri Ramana nu vedea nicio contradicție între a avea un loc de muncă și o familie, și practica spirituală. Este, de asemenea, evident că el nu valoriza în mod special calea renunțătorului față de cea a celui care trăiește în lume.

\\n\\n\\n\\n

De asemenea, merită remarcat că ori de câte ori era întrebat, descuraja pe cei care trăiesc în lume să facă jurăminte de renunțare. Astfel putem vedea că Bhagavan Ramana era cu adevărat interesat și preda numai mijloacele de recunoaștere directă a Sinelui. Nu era nevoie de nicio inițiere, angajament extern, mantra sau orice tip specific de jurământ sau renunțare externă.

\\n\\n\\n\\n

Într-adevăr, cu Ramana aceste lucruri nici nu erau posibile. El a refuzat să ofere orice fel de inițiere formală. Sri Ramana îi încuraja întotdeauna pe cei care veneau la el pentru sfat să urmeze ceea ce era natural și adevărat în viețile lor.

\\n\\n\\n\\n

El oferea instrucțiunea de bază. Dacă era întrebat, clarifica îndoielile și confuzia. Ajuta la rafinarea înțelegerii elevilor săi. Cu toate acestea, când venea vorba de sfaturi și îndrumare de viață, îndrepta oamenii spre ei înșiși. Presupunând că prefera să aibă încredere în înțelepciunea înnăscută a Sinelui așa cum se manifestă în fiecare ființă. Și dorindu-și ca urmașii săi să învețe același lucru.

\\n\\n\\n\\n

GOSPODAR, RENUNȚĂTOR? ACESTEA SUNT DOAR GÂNDURI

\\n\\n\\n\\n

“CÂND A FOST ÎNTREBAT: ‘Cum stă grihastha (cel care trăiește în lume) în schema Moksha (eliberării)?’ Bhagavan a spus: ‘De ce crezi că ești un grihastha? Dacă pleci ca sannyasi (ascet), un gând similar că ești un sannyasi te va bântui. Indiferent dacă rămâi în gospodărie sau o renunți și mergi în pădure, mintea ta merge cu tine. Ego-ul este sursa tuturor gândurilor. Creează corpul și lumea și te face să crezi că ești un grihastha.

\\n\\n\\n\\n

Dacă renunți la lume, va înlocui doar gândul sannyasi cu grihastha, și mediul pădurii cu cel al gospodăriei. Dar obstacolele mentale vor fi în continuare acolo. Chiar cresc în noile împrejurimi. Nu există ajutor într-o schimbare de mediu. Obstacolul este mintea. Trebuie depășit fie acasă, fie în pădure. Dacă poți face asta în pădure, de ce nu acasă? Prin urmare, de ce să-ți schimbi mediul? Eforturile tale pot fi făcute chiar acum – în orice mediu în care ești acum. Mediul nu se va schimba niciodată conform dorinței tale’.

\\n\\n\\n\\n

VIAȚA TA NU INTERFEREAZĂ CU PRACTICA TA SPIRITUALĂ

\\n\\n\\n\\n

De ce ar trebui ocupația sau îndatoririle tale în viață să interfereze cu efortul tău spiritual? De exemplu, există o diferență între activitățile tale acasă și la birou. În activitățile de la birou ești detașat, și atâta timp cât îți faci datoria nu îți pasă ce se întâmplă, sau dacă rezultă în câștig sau pierdere pentru angajator. Dar îndatoririle tale acasă sunt îndeplinite cu atașament și ești tot timpul anxios dacă vor aduce avantaj sau dezavantaj ție și familiei tale. Este posibil să îndeplinești toate activitățile vieții cu detașare și să consideri doar Sinele ca real.

\\n\\n\\n\\n

Greșit este să presupui că dacă cineva este fixat în Sine, îndatoririle de viață nu vor fi îndeplinite corespunzător. Este ca un actor. Se îmbracă, joacă și chiar simte rolul pe care îl joacă, dar știe că nu este cu adevărat acel personaj, ci cineva altcineva în viața reală. În același mod, de ce ar trebui conștiința corpului sau sentimentul ‘sunt corpul’ să te tulbure odată ce știi cu certitudine că nu ești corpul, ci Sinele. Nimic din ceea ce face corpul nu ar trebui să te zdruncine din șederea în Sine. O astfel de ședere nu va interfera niciodată cu îndeplinirea corespunzătoare și eficientă a oricăror îndatoriri pe care le are corpul, la fel cum conștiința actorului despre statutul său real în viață nu interferează cu jucarea unui rol pe scenă.”

\\n\\n\\n\\n

DE CE ESTE METODA DE AUTO-ANCHETĂ A LUI SRI RAMANA MAHARSHI ATÂT DE IMPORTANTĂ ASTĂZI?

\\n\\n\\n\\n

Mesajul lui Sri Ramana Maharshi este cu adevărat atemporal. Nu există aproape nicio referire în învățătura sa la niciun tip de sistem sau context cultural. De asemenea, nu necesită credința într-o zeitate și nicio lectură a unui text particular. Într-adevăr, presupunerile de bază ale practicii sunt simple. Ele pot fi înțelese logic cu câteva momente de reflecție asupra propriei experiențe.

\\n\\n\\n\\n

Există un focus simplu, direct asupra celui mai esențial aspect al oricărei călătorii spirituale. Și anume, uită ce nu ești, amintește-ți ce ești cu adevărat.

\\n\\n\\n\\n

Aceasta face ca mesajul său să fie nu numai relevant în orice timp, orice cultură etc. Dar, așa cum a arătat chiar Sri Ramana prin îndrumarea sa, acest mesaj este esența tuturor practicilor. Astfel poate fi încorporat și poate aduce profunzime la Hatha Yoga, rugăciunea creștină, cântarea de mantre sau practic orice altă formă de practică spirituală.

\\n\\n\\n\\n

O PRACTICĂ DE SINE STĂTĂTOARE, COMPATIBILĂ CU ORICE MOMENT AL VIEȚII

\\n\\n\\n\\n

Un alt punct important este că aceasta este o formă de practică spirituală care stă de sine stătătoare. Nu necesită tehnici de respirație speciale sau complicate. Nu sunt necesare vizualizări. Chiar și distragerile externe, cum ar fi sunetele, chiar conversațiile, pot fi ușor încorporate în practică.

\\n\\n\\n\\n

Nu trebuie decât să lași atenția să se odihnească în intimitate cu sursa acțiunilor, cuvintelor, percepțiilor. Aceasta este desigur mai ușor de spus decât de făcut. Cu toate acestea, cu practică, această atitudine poate fi învățată.

\\n\\n\\n\\n

Prin urmare, această practică este poate una dintre cele mai relevante forme de practică pentru era noastră modernă. Deoarece chiar și 20 de minute de practică formală pot duce la o înțelegere experiențială a practicii. Apoi, trebuie doar să revii la atitudine cât mai des posibil pe parcursul zilei.

\\n\\n\\n\\n

Ne amintesc în primul rând că harul ne este disponibil. Că îndrumarea și sprijinul sunt întotdeauna disponibile. Și ne amintesc să avem încredere. Să avem încredere în posibilitatea Iubirii, Adevărului și Libertății ca realități vii pe acest pământ.

\\n\\n\\n\\n

În mod specific, practica pujelor recomandate în frunze facilitează un tip special de conexiune. Una care se formează între căutător și zeitate.

\\n\\n\\n\\n

\\n